Agenda cetățenilor unei țări membre a Uniunii Europene și NATO a ajuns să nu mai fie asumată de aproape nimeni, uneori în probleme de o importanță majoră – cel mai recent exemplu fiind blocarea, de peste unan și jumătate, a celor 3,1 miliarde de euro care se cuveneau României dacă partidele parlamentare îndeplineau angajamentul asumat față de Uniunea Europeană de reformare a sistemului de pensii speciale (un subiect tabu de aproape jumătate de an pentru toate partidele parlamentare și instituțiile lor de presă).

În perioada imediat următoare PNȚMM se va Comisiei Europene, ambasadelor la București ale statelor membre ale Uniunii Europene și NATO, Comisiei de la Veneția și Curții Europene a Drepturilor Omului.

În paginile de mai jos pot fi găsite:

• la pagina 3, o chintesență a situației respingerii candidaturilor la Primăria București

• la paginile 4-14, prezentare detaliată a respingerii candidaturilor de la Primăria București

• la pagina 15, scurtă prezentare a respingerii candidaturilor la Parlamentul European.

Aspectele privind incompatibilitățile grave în care s-au aflat cel puțin două judecătoare dintre cele implicate în judecarea dosarelor noastre pot fi văzute la paginile 4-5 și 10-13 din materialul de mai jos.

20 iulie 2024: Candidaturile PNȚMM la Primăria București, blocate de PSD și complicii săi (judecători din familii PSD-iste sau partizani politic, reprezentanți ai Autorității Electorale Permanente, controlată de PSD prin PSD-istul notoriu Toni Greblă etc)

În seara ultimă a depunerii candidaturilor la Primăria București, secretarul general al PNȚMM,Valerian Stan, a ajuns la Biroul Electoral București (BEB). El s-a prezentat cu documentele candidaturii sale la poziția de primar al Capitalei, precum și ale colegilor pentru candidatura la Consiliul general al Municipiului. Înainte de ora limită prevăzută de lege, reprezentantul PNȚMM a dus o parte din acte la ușa camerei BEB, iar, în momentul în care să ducă și cealaltă parte, jandarmii de la poartă i-au transmis că judecătoarea președintă a Biroului a dat dispoziție „să nu mai intre până când nu va da ea verde”. Acea “undă verde” n-a mai venit niciodată.

Refuzul primirii și examinării actelor noastre a abuziv (toate detaliile, în paginile de mai jos).

Partidul a contestat măsura la BEC și apoi în justiție, abuzul fiind menținut de judecători.

În cadrul proceselor, BEB a încercat să susțină că reprezentantul PNȚMM nici n-ar fi fost prezent la sediul său, motivând că acesta nu s-a legitimat la intrarea în curtea sediului (în realitate, jandarmii nu au legitimat niciodată vreo persoană care a mers la BEB pentru depunerea candidaturilor – iar BEB nu a probat contrariul) și că nu s-a înscris în registrul pentru asemenea persoane (pe timpul proceselor, BEB a fost obligat să recunoască că un asemenea registru nu a existat).

Respingerea candidaturilor s-a datorat ostilității istorice a PSD față de țărăniști (a se vedea mineriada din iunie 1990, când sediul Partidului și locuințele liderilor săi au fost devastate), precum și implicării a cel puțin două judecătoare din familii PSD-iste (iar una partizană politic):

• președinta BEB, Mirela Alexandra Popescu, o persoană cu apucături interlope în public (fiica rectorului foarte controversat al Universității din Târgu Jiu, Mirela Popescu – membră a PSD, mereu abonată pe toate căile la bani publici);

• Elena Tămagă, președinta Secției specializate în cauze electorale de la Înalta Curte (fiica unui important lider al PSD, Constantin Tămagă, cu o vechime în Partid de 31 de ani și care timp de peste 16 ani a îndeplinit poziții de senator, deputat și prefect); pe timpul proceselor, PNȚMM a recuzat-o pe judecătoare (a cerut înlocuirea ei din completul de judecată), însă colegii săi au susținut că ea nu ar fi făcut parte din acel complet, ci un alt judecător, fapt neadevărat, astfel cum rezultă din documentele de pe portalul instanței (se poate vedea la pagina 13) – iar judecătorul precizat de colegii judecătoarei nici nu figura printre judecătorii Secției); s-a recurs la acest neadevăr pentru a se evita judecarea cererii de recuzare pe fondul ei, caz în care s-ar fi făcut dovada clară a incomptibilității judecătoarei PSD-iste de a soluționa dosare electorale.

Ostilitatea PSD față de PNȚMM în aceste alegeri s-a manifestat și prin intermediul președintelui Auoritățiii Electorale Permanente (AEP) și membru în BEC Toni Greblă, un PSD-ist notoriu șiel, lider important al PSD timp de mai mult de 25 de ani.

O cronică a nelegalităților și abuzurilor: refuzul primirii, examinării și admiterii
candidaturilor PNȚMM la Primăria București

I. Refuzul primirii documentelor de candidatură

În seara ultimă a depunerii candidaturilor la Primăria București, 30 aprilie 2024, secretarul general al PNȚ Maniu – Mihalache, Valerian Stan, a ajuns la Biroul Electoral București (BEB). El s-a prezentat cu documentele candidaturii sale la poziția de primar al Capitalei, precum și ale colegilor pentru candidatura la Consiliul general al Municipiului. Înainte de ora limită prevăzută de lege, reprezentantul PNȚMM a dus o parte din acte la ușa camerei biroului, unde avea loc o ședință cu membrii personalului auxiliar, iar în momentul în care a vrut să ducă și cealaltă parte a actelor jandarmii de la poartă i-au transmis că judecătoarea președintă a biroului a dat dispoziție „să nu mai intre până când nu va da ea verde”. El a așteptat o oră și jumătate, până când, la finalul ședinței, o persoană de gen feminin care nu s-a prezentat și a cărei identitate Partidul n-o cunoaște nici la această dată, a spus, din curtea biroului, la adăpostul întunericului: „Cine și-a lăsat bunurile în curte să și le ia, că nu mai examinăm nicio candidatură, pentru că la ora asta toate actele și cel care le-a adus trebuiau să fie în interior”. „Bunurile” erau o geantă cu acte de candidatură (inclusiv cu dosarul secretarului general, lângă geantă). Refuzul examinării actelor noastre a fost o decizie unilaterală și abuzivă aparținând cel mai probabil președintei BEB (o judecătoare partizană politic, cum vom arăta). Această decizie orală, a fost „ratificată” numai ulterior, peste 16 ore si 30 de minute, printr-un act scris și semnat, pur formal si complezent, de membrii BEB – și numai după ce PNȚMM a reclamat la BEB, în scris, cele întâmplate. La 10 zile după seara zilei de 30 aprilie, secretarul general a aflat, neoficial, de la o persoană din cadrul BEB, că judecătoarea președintă a procedat cum am arătat “după o discuție de 5 minute cu reprezentantul PSD în BEB”.

Judecătoarea președintă a BEB, Mirela Alexandra Popescu, este fiica rectorului Universității din Târgu Jiu Mirela Popescu. Fiica, o persoană cu o conduită publică precară, iar mama afiliată PSD și pentru un timp și Pro România (Victor Ponta – fost prim-ministru și președinte PSD). În perioada în care era judecător stagiar la Târgu Cârbunești, aflându-se împreună într-un club cu prieteni având un comportament asemănător a lovit peste față cu pește vii un tânăr supraponderal, pe care prietenii îl ironizau numindu-l “Balena”. Într-una din zile, “Balena” și-a ieșit din fire și a distrus unadin mașinile mamei şi a dat foc la garajul tatălui amantului judecătoarei (presa centrală a titrat inclusiv astfel: „Apucături de judecătoare: şi-a bătut amicul cu peşti vii„). Mama a fost controversată îndelung ca rector (mai ales privind probleme de gestiune financiară – a avut și un proces în care a chemat Universitatea în judecată, iar reprezentanții instituției pe care ea însăși i-a numit pe funcții i-au recunoscut drepturisalariale nedatorate în sumă de 45.000 de euro). Mama este afiliată PSD (în 2020 a eșuat

în alegerile la Primăria Târgu Jiu din partea PSD-Victor Ponta). După ce fiica judecătoarea fost promovată la instanțele din București, mama sa a revenit pe postul de rector după ce fusese destituită. De dată mai recentă ea beneficiază și de privilegiile pe care PSD le acordă oamenilor lui ca sinecuri prin care parazitează de 34 de ani societățile de stat: în prezent, mama judecătoarei este membră în Consiliul de supraveghere la Complexul Energetic Oltenia.

Președintele PSD Gorj a explicat presei că mama judecătoarei ar fi doar o „apropiată a PSD” însă explicația este neadevărată, mama judecătoarei figurând pe site-ul Consiliului de supraveghere ca fiind “afiliată politic”.

Adjunctă a judecătoarei Popescu la Biroul electoral București a fost judecătoarea Georgiana Edwina Ghiță, cunoscută mai ales pentru una din hotărârile sale (Sentința nr. 1011 din 30 august 2023, pronunțată în dosarul nr. 3560/3/2019), prin care a apărat deciziile scandaloase ale Curții Constituționale de prescriere a răspunderii penale a foarte multor persoane cercetate/ condamnate în primă instanță în special pentru fapte grave de corupție – inclusiv politicieni importanți. Între aceștia, și cei din dosarul retrocedărilor Romsilva, dosar cu un prejudiciu de circa 300 de milioane de euro – în care a fost implicat unul din cei mai importanți lideri ai PSD, Viorel Hrebenciuc (precum și fiul său). Prin hotărârea sa din urmă cu nici un an (august 2023), judecătoarea a sfidat decizia Curții de justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 24 iulie 2023 (prin care se prezervau interesele financiare ale UE – și, evident, și ale țărilor europene și ale cetățenilor lor). La data deciziei din 2022 a Curții Constituționale, DNA a anunțat închiderea a sute de dosare cu un prejudiciu de ordinul miliardelor de euro.

Ca publicul să nu-și mai aducă aminte de faptele ei în apărarea politicienilor corupți, judecătoarea Ghiță nici nu și-a mai precizat calitatea de judecător în actele oficiale electorale (de exemplu, Decizia Biroului în dosarul PNȚMM), spre deosebire de fiecare dintre membrii Biroului.II. Nelegalitate și abuz în Deciziile Biroului Electoral București (BEB) și a Tribunalului București.

În motivarea deciziilor lor, BEB, și apoi și Tribunalul București (un judecător coleg de instanță cu cele două judecătoare din familii și cu loialități PSD-iste – a se vedea cap. I) au încercat să conteste prezența reprezentantului PNȚMM în sediul BEB înainte de ora închiderii imputându-i că nu s-a legitimat la intrarea în curtea în care funcționa Biroul. Însă acesta nu s-a legitimat pentru că în acea curte se intra și se ieșea încontinuu pentru depuneri de candidaturi iar jandarmii de la intrare (la Instituția Prefectului București) nu legitimau persoanele care mergeau pentru depunerea candidaturilor. 

S-a imputat de asemenea – că reprezentantul Partidul nu s-a înscris în registrul de evidență a persoanelor care intrau în acest sediu pentru depunerea candidaturilor. Cu ocazia judecării ulterioare a acestei cauze și la Curtea de Apel București, am solicitat instanței să ceară BEB o copie a registrului în discuție, ocazie cu care s-a dovedit, din răspunsul la care BEB a fost obligat, că nu exista un asemenea registru, nefiind prevăzut nici de Regulamentul de funcționare a birourilor electorale.

Refuzul primirii și examinării documentelor noastre de candidatură a fost nelegală inclusiv în raport cu principiul fundamental de drept potrivit căruia legea trebuie interpretată în sensul aplicării ei, iar nu al neaplicării (al neaplicării legii prin refuzul primirii și examinării documentelor de candidatură sub motivul că în intervalul orar prevăzut de lege – din cauza blocării accesului reprezentantului PNȚMM la Biroul electoral – a fost depusă numai prima parte a documentelor). Iar principiul arătat operează inclusiv – sau mai ales – atunci când este vorba de drepturi şi libertăţi fundamentale, ca în cauza de față (dreptul de a fi ales, respectiv dreptul de a alege). În acest sens este și întreaga jurisprudență a Curții Constituționale și a Înaltei Curți (Decizia CCR nr. 117 din 6 martie 2014 – pct. V, respectiv Decizia ICCJ nr. 45 din 22 iunie 2020, paragr. 109).

Aceeași soluției se impunea dat fiind și faptul că principiul la care n-am referit și-a găsit o excepțională aplicare, în legislația aferentă chiar acestor alegeri destinată garantării drepturilor electorale fundamentale în discuție. Este vorba despre prelungirea procesului de votare cu nu mai puțin de 2 ore peste ora prevăzută ca regulă: „Alegătorii care la ora 22.00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să exercite dreptul de vot până la ora 23.59 (OUG nr. 21/2024, art. 15 alin 4 și 5).

În sfârșit, Biroul electoral avea ca alternativă, în orice caz mai rezonabilă decât sechestrarea abuzivă a documentelor – și practic și a reprezentantului Partidului,care a fost obligat să aștept o oră și jumătate pentru a intra din nou în posesia documentelor – recepționarea documentelor depuse, examinarea lor si, pe această bază, emiterea unei decizii cu privire la candidaturile în cauză. Însă a fost și este evidentă intenția judecătoarelor cu loialități PSD-iste Mirela Alexandra Popescu și Edwina Ghiță de a nurisca nimic și de a nu admite cumva, chiar și fără să vrea, candidaturile țărăniștilor.

Țărăniști pe care azi PSD nu-i mai poate reprima cu batalionele de mineri, și o face câțiva judecători plasați acolo unde trebuie la alegeri (cum va fi arătat cu exemple concrete și în următoarele capitole).III. Curtea de Apel București admite recursul PNȚMM și trimite dosarul la BEC. Însă BEC, și apoi un alt complet al Curții de Apel București, validează nelegalitățile și abuzurile BEB.

Pentru că Legea alegerilor locale (art. 39 alin. 5) este redactată imprecis Curtea de Apel București dă o interpretare corectă și trimite contestația PNȚMM la BEC (judecătorii Singh Ioana, Gongone Andrei Florin și Axînti Ștefania Ioana). Însă BEC este controlat și el de PSD, de AEP-ul reprezentat acolo chiar de președintele PSD-ist notoriu Toni Greblă (și de încă doi subalterni ai lui). Dar același BEC este prezidat Vasile Bîcu, un judecător de la Înalta Curte (ICCJ), de la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal (SCAF) la conducerea căreia a fost numită chiar la începutul perioadei electorale (2 aprilie 2024) judecătoarea Elena Tămagă, fiica unui cunoscut demnitar PSD-ist, în serviciul acestui partid timp de 31 de ani (vom detalia în cele ce vor urma). În consecință, BEC ne respinge contestația.

PNȚMM a contestat decizia BEC la CAB (în dosarul nr. 3114/2/2024). Aici am probat netemeinicia susținerilor că secretarul general al Partidului a încălcat legea și nu s-a legitimat la intrarea în sediul BEB, respectiv nu s-a înscris în registrul pentru cei care depuneau candidaturile. La primul termen de judecată Judecătoarea Paraschiva Nina Gogescu și procurorul de ședință dovedesc o bună credință evidentă. Ambele admit solicitarea noastră de a se dispune Biroului Electoral București (BEB) să depună la dosar o copie a registrului menționat. Doamna procuror Cristina Mureșan chiar a exprimat îngrijorarea că „ne putem trezi că de fapt nici nu există un asemenea registru” (conform înregistrării audio a ședinței de judecată) – ceea ce s-a și dovedit ulterior din răspunsul negru pe alb al judecătoarei PSD-iste Popescu, președinta BEB. A fost de asemea admisă cu deplină solicitudine cererea noastră de depunere la dosar a inregistrarii video din acea seară din curtea BEB/ Prefecturii Bucuresti, din care rezulta inclusiv conduita abuzivă a judecătoarei Popescu (conduită pe care respectiva judecătoare nici n-a contestat-o pe tot parcursul celor 44 de zile de procese).

La termenul următor, însă, atât judecătoare cât și procurorul s-au dovedit în mod evident încurcați și cu o atitudine complet diferită. Iar în sala de judecată, deși am fost singurul dosar pe rol, a fost prezent și un tânăr în jur de 30 de ani, cu un aer specific ofițerilor de informații – și care, la terminarea ședinței, s-a repezit într-un mod cu totul caraghios să-i deschidă procurorului ușa la ieșirea din sală.

Când a luat cuvântul, procurorul a spus ceva inclusiv în sensul că inițial a avut o opinie, pe care acum n-o mai are. Era evident că cineva alertase Sistemul despre încuviințarea probelor care dovediseră falsul la care m-am referit – iar Sistemul a intervenit decisiv.

Vădit crispată și ea, judecătoarea a încercat o stratagemă în care avea să se încurce deplorabil (ceva ce nu făcuse la termenul precedent întrucât Sistemul nu era încă alertat cu posibilitatea de a ni se da dreptate): a invocat excepția lipsei de interes al PNȚMMîn sensul că interesul Partidului nu ar mai fi actual. Mai exact, Sistemul reușise să tragă de timp cu candidaturile noastre timp de 28 de zile (de la 30 aprilie 2024) și judecătoarea susținea că, dat fiind că până la alegeri au mai rămas 12 zile iar buletinele de vot au fost deja tipărite, Partidul nu mai poate fi înscris pe acestea. Răspunsul nostru a fost: de pe o parte, că există timp pentru tipărirea unui buletin de vot suplimentar, iar pe de altă parte că interesul nostru este actual și sub aspectul dreptului nostru de a cere anularea unui act administrativ (decizia BEB) prin care am fost vătămați – prin care dreptul nostru de a candida ne-a fost încălcat în modul cel mai abuziv posibil.

Când s-a văzut prinsă în capcana propriei erori, judecătoarea Gogescu a făcut o eroare și mai mare: după închiderea dezbaterilor și rămânând în pronunțare, fără a mai putea pune ceva în discuția părților, a inventat cu de la sine putere o nouă instituție în procedura judiciară: “recalificarea excepției ca fiind o chestiune de fond”

• deci, practic vorbind, și-a retras excepția pe care o invocase din oficiu, lucru care ar fi trebuit pus în discuția părților. Iar pe fond firește că n-a găsit nimic nelegal în cele decise de cele 2 judecătoare de la BEB, de cei 7 alți judecători de la BEC, de PSD-istul Toni Greblă de la AEP cu cei doi subalterni ai lui, de reprezentanții PSD-ului dominant și ai partidelor întovărășite cu el.IV. Dosarul PNȚMM, la instanța supremă (la o Secție cu o președintă PSD-istă supremă)

Cauzele electorale, deci și a PNȚMM, au fost soluționate definitiv de Secția de contencios administrativ a ICCJ. Ca din întâmplare, chiar la începutul perioadei electorale (la 12 martie 2024), CSM-ul anumit ca președintă a acestei Secții o judecătoare dintr-o importantă familie PSD-istă din Argeș, Elena Tămagă. CSM-ul fiind prezidat de o altă judecătoare argeșeancă și ea, Angelica Stănișor. Aceasta din urmă. celebră mai ales pentru succesul extraordinar în tranzancții imobiliare (mai ales în județul Argeș): în ultimii mai puțin de 8 ani ea a vândut locuințe și alte imobile în valoare de aproape 1,3 milioane de euro.

Stănișor are profilul acelor PSD-iși de care secretarul general al PNȚMM și candidat la Primăria București, Valerian Stan, s-a lovit în mod repetat după 1990 și i-au făcut rău cât au putut. Două exemple:

• într-un proces în care se impunea anularea trecerii sale în rezervă, abuzive, de către generalul Stănculescu (condamnat ulterior la 15 ani de închisoare pentru ce a făcut la Timișoara), ea i-a respins acțiunea fără să motiveze cu măcar un singur cuvânt apărarea lui principală;

• apoi, în alt proces, ca președintă a Sectiei de contencios administrativ de la ICCJ, împreună cu judecătoarea Luiza Maria Păun, i-a înlocuit în mod ilegal și mincinos un judecător din completul de judecată care ar fi putut să facă diferența în sensul dreptății (când actualul secretar general al Partidului a cerut explicații, i s-a comunicat că judecătorul a fost înlocuit din motive medicale, însă când Valerian Stan a solicitat actul medical doveditor nu a mai primit niciodată vreun răspuns).

Revenind la judecătoarea Tămagă:

• fiica unui important lider al PSD, Constantin Tămagă, cu o vechime în Partid de 31 de ani și care timp de peste 16 ani a îndeplinit poziții de senator, deputat și prefect de Argeș;

• fiul în vârstă de 16 ani a atacat cu o armă albă, în anul 2020, doi minori, procesul penal încetând în 2022 prin retragerea plângerilor prealabile ale victimelor;

• fratele Marius Traian Tămagă (membru al Partidului Democrat – Băsescu), arecalitatea de inculpat pentru activități miniere fără permis sau licență; tot el, și-a bătut iubita și a vrut să-i dea foc.

PNȚMM poate să admită că toate aceste lucruri nu pot fi imputate în mod direct judecătoarei, dar ele constituie tot atâtea “elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea sa” (art. 41 Cod pr. Civ.), imparțialitate care poate fi afectată de ingerințe politice ilegitime. Iar PSD era și este în mod evident vizat primul de atenționările din decembrie 2019 ale președintelui Iohannis privind “intrarea cu bocancii a unor partide în justiție”.V. La instanța supremă, recuzarea judecătoarelor Elena Tămagă și Luiza Maria Păun.

Dat fiind contextul PSD-ist al judecătoarei Tămagă, problemele de ordin penal din familia sa (se poate vedea capitolul precedent) și suspiciunea legitimă legată de lipsa sa de imparțialitate în judecarera dosarului nostru, într-o procedură anterioară acestui dosar (dar tot legată de candidaturi și în care ne-a respins acțiunea), am recuzat-o.

Hotărârea pe fondul procedurii respective (din 14 mai 2024) ne-a fost comunicată la 10 zile de la termenul judecății (adică pe 24 mai). Ocazie cu care ne-a fost comunicat și faptul că cererea de recuzare ne-a fost respinsă și că ni se trimite totodată și hotărârea de respingere a cererii de recuzare. Numai că numita hotărâre nu se găsea în plic – iar încă și mai ciudată era precizarea că recuzarea ne-a fost respinsă sub motiv de “inadmisibilitate”. Adică cum „inadmisibilitate”? Era cererea noastră un care nu ținea de competența instanțelor de judecată? Nu! Era prevăzut prin lege că un judecator nu poate fi contestat/ recuzat? Dimpotrivă! Atunci? Nu făcea doamna judecătoare parte din completul căruia i-a fost “repartizat” dosarul (in înțelesul art. 46 din Cod pr. civ.)? Ba da, făcea, și avusesem grijă să printăm din timp pagina de pe portalul instanței care probează acest lucru (mai jos punem extrasul printat din 24 iunie 2024 de pe portalul instanței).

Când am primit în sfârșit motivarea hotărârii, abia la 19.06.2024, și numai după ce am cerut-o noi, am înțeles ce se întâmplase. Doamna judecătoare Tămagă și colegii ei s-au pretat la un joc de-a alba-neagra pe tejgheaua Justitiei române. Ei au susținut că Tămagă nu ar fi fost unul din cei 3 judecători din Completul 1 (deși cum se vede a fost) și că în locul ei ar fi fost judecătorul Cristian Daniel Oana. Or, cum de asemenea se vede, și acest lucru era neadăvărat – judecătorul Oana nu figura nici măcar printre judecatorii Secției.

Ce a urmărit doamna Tămagă prin acest șiretlic? A vrut să nu se discute cu nici un preț fondul motivelor incompatibilității ei grave în judecarea unor cauze cu mize mari politice și electorale în beneficiul PSD, Partidul în care tatăl său a avut carieră îndelungată, încununată cu cele mai înalte poziții de demnitate publică. Iar o judecătoare cu un asemenea „pedigree” PSD-ist a fost și va rămâne pentru totdeauna incompatibilă nu numai în dosare cu asemenea mize politice și electorale, dar și din calitatea de președintă a Secției de la instanța supremă învestită să judece asemenea dosare.

Președinta Tămagă și instanța supremă nu au putut și nu vor putea explica vreodată credibil situația inacceptabilă în modul cel mai evident prin care se pretinde că compunerea completurilor ar fi alta decât cea de pe portalul oficial, mai ales în cazurile în care justițiabilii care vor să recuze un judecător sau mai mulți achită în prealabil taxa judiciară de timbru iar la termen află că a dat statului degeaba o sută sau două de lei (așa cum a dat PNȚMM).Ca să probăm incompatibilitatea doamnei Tămagă a fost nevoie de o documentare care în final ne-a dat ocazia, și ea, să înțelegem cine și de ce ne-a blocat candidaturile la

București: ingerința PSD-ului în Justiție – mai ales la cele două capete a șirului de abuzuri: la Biroul electoral București (2 judecătoare din familii PSD-iste sau cu loialitate PSD-istă) iar la ICCJ însăși șefa PSD-istă a Secției. Firește că pe parcurs au dat ajutorulnecesar și judecătorii din BEC detașați acolo din Secția de la ICCJ prezidată ca la carte de judecătoarea PSD-istă Tămagă, cei 4 reprezentanți ai Autorității Electorale Permanente condusă de PSD-istul notoriu Toni Greblă, și bineînțeles reprezentanții PSD și ai partidelor care nu ies din voia PSD-ului dominant.

La Înalta Curte am mai recuzat și pe judecătoarea Luiza Maria Păun care în anii din urmă, tot în procesul trecerii ilegale în rezervă a lui Valerian Stan, de conivență cu actuala președintă a CSM Angelica Stănișor, au înlocuit ilegal un judecător din completul de judecată (a fost arătat în capitolul IV). Colegii de azi ai lui Păun au respins cererea de recuzare pe motivul incredibil prin cinism că atunci secretarul general al Partidului avea calitatea de „persoana fizică” iar acum ar fi avut o altă calitate, de parcă azi el n-ar mai fi „persoană fizică”.

Astfel cum am mai arătat, presedinta Tămagă, după recuzarea la care m-am referit, a mai prezidat un complet cu care ne-a respins o actiune în anularea unei Hotărâri a BEC (nr. 7H/02.04.2024) act normativ prin care PSD și partidele Sistemului au strivit printr-o birocrație copleșitoare, adaugând ilegal la lege, partidele mici.

În sfârșit, la acest capitol mai avem și cazul respingerii candidatului PNȚMM la Primăria Piatra Neamț, d-l Alexandru Gălușcă, unde contestația sa la Tribunalul Neamț fost judecată (și respinsă) și cu participarea unei judecătoare (Alina Mihaela Niţă) nici mai mult nici mai puțin decât soția contracandidatului domnului Gălușcă, PSD-istul Adrian Niță. Ilustrativă mai este și situația în care, la cererea reprezentantului PSD din BEC, din BEC a fost exclus inițial reprezentantul Partidului Mișcarea Populară. În contestația PMP de la ICCJ, 2 judecători au dat dreptate PMP iar de opus s-a opus, bineînțeles, omul pe față al PSD la instanța supremă – președinta Tămagă. Iar liderii PMP nu știu nici azi cine e doamna Tămagă și de ce dânsa a acționat cum a vrut reprezentantul PSD din BEC.VI Un deznodământ tardiv și previzibil

Pe 12 iunie 2024, deci după 44 de zile de procese și la 3 zile după data alegerilor, la Înalta Curte, la Secția prezidată de judecătoarea PSD-istă Tămagă, a avut loc ultima ședință de judecată, de soluționare a recursului împotriva sentinței Curții de Apel București.

Ședința a decurs în condițiile unei evidente stări de crispare și nervozitate a președintelui completului – judecătorul Ionel Florea. După circa 4 minute, în care argumentele noastre probau aritmetic abuzul respingerii candidaturilor, judecătorul a întrerupt pe doamna avocat și i-a pus în vedere ca în cel mult 5 minute să încheie – deși cauza avea o miză a interesului public deosebită iar ședința nu fusese și nici nu urma să fie absolut deloc una de durată, dat fiind numărul mic de dosare pe rol.

La scurt timp, doamna avocat s-a oprit și, spre suprinderea judecătorului, secretarul general al Partidului a intervenit. I s-a adresat cu câteva fraze președintelui completului, criticând întreruperea nejustificată în mod evident a pledoariei avocatei, în condițiile arătate și în raport cu natura și miza cauzei. El a mai subliniat că într-o societate normală democrația este un lucru care merită orice cost – inclusiv răbdarea de câteva minute a unui judecător de la instanța supremă a țării. Critica ce i-a fost adusă nu putuse decât să crească și ea nervozitatea magistratului, iar soluția, de respingere a recursului și a candidaturilor, perfect previzibilă.

Respingerea candidaturilor PNȚMM pentru Parlamentul European

Respingerea acestor candidaturi ale PNȚMM a fost și ea nelegală. Art. 16 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, prevedea că “Pentru a fi înregistrate la Biroul Electoral Central, listele de candidaţi propuse de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau alianţele electorale trebuie însoţite de o listă cuprinzând cel puţin 200.000 de susţinători”. Acest număr de susținători reprezintă 1% dintr-un total de 20.000.000 de alegători pe care Parlamentul i-a presupus ca fiind înscriși în Registrul electoral.

Or, la data candidaturii noastre, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) avea anunțat un număr de 18.940.834 de alegători români înscriși în Registrul electoral (Comunicatul de presă al AEP privind numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 31 martie 2024). Ceea ce înseamnă că procentul de 1% raportat la cele două cifre menționate (baze de calcul) conduce la un total de peste 11.000 de susținători în plus la care Partidul nostru a fost obligat în procedura electorală în discuție. Fapt care este contrar normelor Codului bunelor practici în materie electorală al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept „Legea nu trebuie să impună colectarea semnăturilor a mai mult de 1% de alegători din circumscripția respectivă”. În raport cu cele arătate, în cauză este incidentă jurisprudența CEDO în materie, de exemplu Decizia în cauza Mihaela Mihai împotriva României (Cererea nr. 66345/09), cauză în care Curtea Europeană s-a raportat în mod explicit și imperativ la “pragului maxim recomandat de Comisia de la Veneţia” cel mult 1% din alegătorii din circumscripția dată.

Nelegalitatea respingerii candidaturilor noastre din cauză că PNȚMM a depus o listă de susținători cuprinzând mai puțin de 200.000 de alegători rezultă din dispozițiile art. 4 alin. (2) din Codul civil (Aplicarea prioritară a tratatelor internaţionale privind drepturile omului), potrivit cărora: “Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi prezentul cod, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care prezentul cod conţine dispoziţii mai favorabile”

.