Începând mai ales cu Guvernarea PSD din 2018, subvenționarea partidelor politice dominante din România a înregistrat o creștere irațională prin raportare la oricare dintre criteriile în materie din societățile democratice – de la un total de circa 6 milioane de lei anual în 2015, la 258 de milioane în 2022 (deci, o creștere de 43 de ori). În 2023, cei mai mulți bani au fost cheltuiți pe “presă și propagandă” (120 de milioane de lei – 48% din total).

Pentru că în afara campaniilor electorale televiziunile nu pot primi bani, partidele folosesc site-urile acestora, pentru publicarea de conținut publicitar, nemarcat însă ca atare. La pachet intră însă și negocierea „la negru” pentru prezența pe micul ecran, acolo e miza de fapt. În schimb, „publicațiile independente” marca AUR plătesc Facebook pentru a amplifica propaganda de partid și conținutul fals.

În acest fel s-a ajuns ca, în pragul celor patru tipuri de alegeri din acest an, după doi ani cu asemenea cheltuieli masive pentru propagandă, majoritatea covârșitoare a votanților să fie îndoctrinată cu ceea ce PSD, PNL și AUR au avut interesul să propage. În timp ce despre partide extraparlamentare – între ele, PNȚ Maniu Mihalache, care se adresează celui mai fidel electorat al partidelor istorice – să nu se cunoască nici măcar că există, până și numele lor fiind cu totul prohibite inclusiv (și cel mai grav!) în studiourile televiziunii și radioului public.

PNȚMM denunță cu fermitate această situație, la care s-a ajuns mai ales după ce în 2020 Guvernul s-a văzut în buzunar cu un „Ghid privind finanțarea partidelor”, având agrementul instituțiilor Uniunii Europene, document corect din punct de vedere principial. Însă, la scurt timp, Guvernul a nesocotit în mod sfidător toate principiile și recomandările Comiei Europene, Consiliului Europei și OSCE, după cum urmeză.

     1. Principiul egalitatății de șanse pentru diferiți competitori electorali presupune ca subvențiile politice să fie limitate la un plafon adecvat situației din țară. Or, în cazul României nici nu poate fi vorba de egalitate de șanse, iar sumele exorbitante alocate se suprapun peste un buget public deficitar în mod cronic. Partidele politice dominante cheltuiesc în ultimul timp circa jumătate din sumele alocate anual, nefiind obligate să returneze banii la finalul anului și fiind neclar cine controlează și cum decide cu privire la sumele rămase. Există bănuiala – devenită certitudine – că o mână de partide vor beneficia de foarte mulți bani publici, pe care-i vor cheltui în campanie afectând în mod grav competiția electorală.
     2. Principiul ca finanțarea publică a partidelor să nu devină sursa principală de finanțare politică.
     3. Să existe suficientă transparență cu privire la cheltuirea subvențiilor, inclusiv privitor la difuzarea conținutului plătit de partidele politice în afara campaniilor electorale. Partidele dominante refuză în mod sistematic orice informații privind plățile de acest gen.
     4. Sumele mari pentru un număr mic de partide să nu creeze monopoluri politice. Să fie luată în calcul inclusiv egalitatea „proporțională” în finanțarea partidelor (partidele să fie tratate în funcție de numărul voturilor obținute – și nu prin excluderea cu totul a partidelor mai mici, ca în România, cu consecințele tocmai arătate).

20 martie 2024

Biroul de Conducere al PNȚ Maniu-Mihalache
Mircea Taloș – președinte executiv al PNȚ Maniu-Mihalache
Valerian Stan – secretar general al PNȚ Maniu-Mihalache
Liviu Petrina – președintele Senatului PNȚ Maniu-Mihalache