-
-
Program de lucru: Luni - Vineri: 09.00-18.00
Program de lucru: Luni - Vineri: 09.00-18.00
Anul agricol 2022-2023 a fost dezastruos pentru o mare parte din agricultorii români. Aceasta, din mai multe cauze.
(1) Seceta intensă și îndelungată, în contextul lipsei unei infrastructuri moderne de irigații, a scăzut drastic nivelul producțiilor vegetale.
(2) Inflația foarte înaltă, lipsa unei industrii naționale conexe agriculturii și evenimentele extreme grave din apropierea granițelor țării au dus la creșterea exorbitantă a prețurilor input-urilor din agricultură, crescând masiv costurile de producție.
(3) Ajutorul acordat de România Ucrainei, aflată într-un război dramatic de apărare a existenței sale în fața agresiunii neprovocate a imperialismului rus, a constat în primul rând în preluarea majorității tranzitului la export ucrainean a cerealelor și semințelor oleaginoase, fapt ce i-a afectat puternic pe agricultorii români.
– Conform afirmațiilor reprezentanților fermierilor români, produsele ucrainene mai ieftine (mai slabe calitativ, obținute cu tehnologii mai ieftine, unele interzise în UE pentru că pot duce la produse mai puțin sănătoase) au exercitat o concurență neloială produselor românești, rezultând prețuri de vânzare falimentare pentru agricultorii români (prețul grâului, de la peste un leu/kg, a scăzut la 0,80-0,85 lei/kg; prețul porumbului a ajuns la 0,65-0,70 lei/kg, pierderi de 700-1.000 lei/ha). Astfel, agricultorii nu au mai putut vinde mulțumitor produsele, ajungându-se peste tot la depozite pline.
– Creșterea tranzitului de produse agricole ucrainene prin România (70% din întreg tranzitul de export ucrainean, 40% fiind prin portul Constanța) a dus și la depășirea capacităților infrastucturii de transport (rutiere, feroviare, fluviale) și a capacității de manipulare mărfuri a Portului Constanța, fapt ce a condus la creșterea enormă a prețului transportului (150-200 lei/tonă, adică dublu).
(4) Politica agresivă a Federației Ruse ca jucător pe piața mondială a cerealelor, prin prețuri extrem de joase (a livrat chiar gratuit cereale unor țări africane), a dus la acapararea pieței și la vânzări extrem de dezavantajoase pentru agricultorii români.
Urmare a acestor cauze, agricultorii români au ajuns într-o stare de dificultate gravă, fără asemănare în ultima perioadă, majoritatea nemaiputând să-și plătească creditele luate pentru desfășurarea anului agricol 2022-2023. Se estimează de către asociațiile de fermieri că aproape 50% dintre fermierii din România au ajuns în insolvență tehnică. Deja, se înmulțesc cazurile în care creditorii au cerut punerea în insolvență a unor fermieri. Dispar ferme! Se profilează o situație dezastruoasă pentru securitatea alimentară a României!
Deși, în comunicatul PNȚMM din 15 septembrie a.c. pe aceeași temă, am sugerat măsuri pentru soluționarea problemelor și am avertizat asupra riscurilor, adeverite acum, ale neglijării situației, autoritățile române au rămas impasibile, răspunzând cu măsuri derizorii, ca de exemplu:
– Nu au fost în stare să dovedească Comisiei Europene situația gravă în care se află agricultorii români, obținând compensații extrem de mici (aproape jumătate din cele obținute de Bulgaria, cu un nivel de afectare mult mai mic), care, după unele aprecieri, nu au acoperit nici 5% din impact.
– Deși într-un târziu au obținut un acord cu Ucraina pentru ca importurile din Ucraina în România să fie făcute numai pe bază de autorizație (licență), nu s-a acordat până în prezent nicio autorizație (conform Autorității Vamale Române) și nu s-a oprit intrarea neautorizată a produselor ucrainene pe piața internă (reprezentanții asociațiilor de fermieri afirmă că sunt sute de camioane cu cereale care intră zilnic în România și nimeni nu verifică dacă ajung în portul Constanța sau în altă parte, nu se fac controale și nu este niciun fel de evidență).
– Pentru pierderile suferite de către agricultori, au acordat compensări derizorii – cca. 15 lei/ha, astfel că, spun fermierii, nici nu merită efortul de îndeplini toată birocrația cerută.
PNȚMM solicită Guvernului României să ia de urgență măsurile care se impun pentru salvarea și stabilizarea sustenabilă neîntârziată a situației!
Pe termen scurt:
– Acordarea de urgență, din Rezerva Primului-ministru, de compensații corespunzătoare pierderilor economice suferite, în vederea reluării proceselor de producție, respectiv a plății creditelor.
– Prelungirea termenului de 31 decembrie 2023, prevăzut de OUG nr. 84/2023 pentru importul de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina pe bază de licență, la 30 iunie 2024 și implementarea de măsuri adecvate de respectare strictă a reglementărilor OUG.
– Întreprinderea de demersuri pentru crearea mai multor rute de tranzit al produselor ucrainene prin alte țări (Italia, Grecia ș.a.).
Pe termen lung:
– Sprijinirea implementării unui sistem sustenabil de asigurări în agricultură.
– Construirea unor amenajări de irigații moderne performante.
– Sprijinirea agricultorilor să-și restructureze afacerile, astfel ca să treacă de la o producție primară la produse prelucrate cu înaltă valoare adăugată, prin favorizarea constituirii de cooperative proprii de aprovizionare-prelucrare-comercializare.
– Dezvoltarea infrastructurilor de transport rutier, feroviar și fluvial al produselor agricole, a capacității de manipulare a produselor agricole în Portul Constanța, precum și a trecerilor de frontieră.
27 decembrie 2023
Mircea Taloș – președinte executiv al PNȚ Maniu-Mihalache
Valerian Stan – secretar general al PNȚ Maniu-Mihalache
Liviu Petrina – președintele Senatului PNȚ Maniu-Mihalache
Virgil Vlad – prim-vicepreședinte al PNȚ Maniu-Mihalache
Geangu Constantin
Prin infrastructură de irigații ar trebui să înțelegem și amenajări hidrotehnice care să prevină, sau măcar să reducă efectele nefaste ale ploilor torențiale și să acumuleze excesul de apă spre a fi folosit în perioadele lungi de secetă.
Gabriel Barbulescu
Nu trebuie uitate nici redeventele, care trebuie marite obligatoriu de catre proprietar (statul si particularul roman) pentru a proteja terenurile agricole de eventuali profitori, care apoi sa vanda recoltele foarte scump (n.r.- strainii care, pe de alta parte, continua sa cumpere terenuri in tara – unde 30-40% sunt deja vandute) si sa puna in pericol securitatea alimentara in Romania.