Preambul

Noua lege a arendei, inițiată și votată de coaliția PSD-PNL, conține articole care sunt neconstituționale (CCR o va dezbate pe 3 octombrie a.c.) și care favorizează în mod disproporționat interesele arendașilor în detrimentul proprietarilor de terenuri agricole. Exemple:

– „Durata arendării este de minimum 7 ani …”;

– Este permis „schimbul de utilizare a terenului între arendași”;

– „În cazul decesului arendatorului, moștenitorii sunt obligați să mențină contractul de arendare pe durata încheiată cu arendașul.”;

– „În cazul vânzării terenului, cumpărătorul este obligat să mențină contractul de arendare până la expirarea termenului de valabilitate.”.

Aceste modificări reprezintă o restrângere gravă a drepturilor proprietarilor de terenuri agricole și nu oferă o șansă pentru o negociere corectă, precum și pentru obținerea unui venit adecvat valorii proprietății. După ce statul a folosit abuziv pentru aproape 50 de ani terenurile agricole, acum se încearcă o nouă formă de spoliere a proprietarilor acestora.

Proprietarii nu vor mai putea practic dispune de terenul lor pe o perioadă vădit excesiv de lungă. Fermierii agricoli mici și mijlocii practic sunt scoși din piață. De exemplu, dacă cineva s-a întors din străinătate și dorește să înceapă constituirea unei ferme agricole cu terenul proprietate a familiei dat în arendă, practic nu va putea în condițiile noii legi.

Piața agricolă va fi blocată pentru noii fermieri care vor dori să ia în arendă terenuri. Pot apărea situații absurde de a nu se putea încheia contracte pe o durată mai scurtă de 7 ani chiar și atunci când ambele părți doresc aceasta. Situațiile de schimbare între arendași a terenurilor arendate sunt reglementate neclar, proprietarul neavând niciun drept de a-și susține și negocia interesele.

Context

În perioada interbelică, agricultura României a fost profund influențată de reformele agrare, având un impact semnificativ asupra structurii sociale și a dinamicii economice. După 1918, Partidul Național Țărănesc, sub conducerea lui Iuliu Maniu și Ion Mihalache, a susținut ferm o reformă agrară majoră, cu scopul de a împroprietări țăranii, creând astfel baza unei clase mijlocii rurale. Până în 1921, aproximativ 1,5 milioane de țărani au primit pământ, fiind distribuite, în total, peste 6 milioane de hectare. Acest act a reprezentat un moment istoric în evoluția României moderne, asigurând o mai mare stabilitate economică și socială în mediul rural.

Cu toate acestea, colectivizarea forțată din anii ’50, impusă de regimul comunist, a avut efecte devastatoare pentru agricultura românească și pentru proprietatea privată. Terenurile agricole au fost confiscate, iar țăranii au fost constrânși să se alăture cooperativelor agricole, pierzând astfel controlul asupra pământurilor lor. Această politică a dus la scăderea productivității agricole și la stagnarea economică în mediul rural.

După 1989, PNȚCD, prin eforturile lui Vasile Lupu și a altor parlamentari, a lucrat pentru restituirea proprietăților confiscate, revitalizând astfel agricultura privată.

Partidul Național Țărănesc și liderii săi au avut un impact profund asupra dezvoltării României, protejând drepturile proprietarilor de terenuri și promovând o agricultură durabilă.

Importanța agriculturii în prezent

În contextul globalizării, al schimbărilor climatice și al creșterii an de an a nevoilor mondiale de produse agroalimentare, agricultura rămâne un sector-cheie pentru economia României. Este vital ca terenurile agricole să fie gestionate în mod durabil și responsabil. O relație echilibrată și corectă între proprietarii de terenuri și arendași este esențială pentru asigurarea unei productivități ridicate și pentru protejarea intereselor părților.

Propuneri pentru o relație echilibrată între proprietar și arendaș

Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache, bazându-se pe modelele consolidate din alte țări europene, avansează câteva propuneri esențiale.

1. Modelul de plată flexibil. Arendașul plătește o sumă fixă anuală proprietarului, combinată cu o cotă procentuală din profitul net obținut din exploatarea terenului. Această cotă se stabilește în urma negocierilor dintre proprietar și arendaș.

2. Durata contractului de arendă. Menținerea actualei perioade de arendă de 5 ani. În cazul în care părțile convin o perioadă de arendare de 6 sau 7 ani, contractul de arendă va prevedea mărirea arendei cu o cotă procentuală din profitul net negociată.

3. Condiții de reziliere favorabile ambelor părți. Clauze echitabile care să permită rezilierea în condiții clare și previzibile. Clauze care permit rezilierea contractului în cazul în care una dintre părți nu-și îndeplinește obligațiile. În cazul unei rezilieri anticipate, contractul ar trebui să stipuleze un sistem de compensație, asigurând că nicio parte nu este prejudiciată financiar. O perioadă de preaviz rezonabilă, de exemplu 12 luni, înainte de terminarea contractului, pentru a oferi ambelor părți timp suficient pentru adaptare.

4. Revizuirea periodică a contractului. Ajustarea condițiilor în funcție de evoluțiile pieței agricole. Contractul de arendă să fie revizuit la un interval stabilit. Acest lucru permite ajustarea condițiilor în funcție de schimbările din piața agricolă sau de nevoile ambelor părți.

5. Înființarea unei comisii de mediere. Aceasta comisie poate ajuta la rezolvarea oricăror dispute între proprietar și arendaș fără a recurge la procese costisitoare în instanță. Camerele Agricole (făcute operaționale) ar putea asigura această funcție.

Apel

Facem apel la toți proprietarii de terenuri agricole să-și exprime dezacordul față de această lege și să ceară respectarea drepturilor lor constituționale. Este imperativ să protejăm patrimoniul național de resurse funciare și să asigurăm o dezvoltare durabilă a agriculturii românești.

Drepturile proprietarilor de terenuri agricole sunt esențiale pentru dezvoltarea și sustenabilitatea agriculturii românești. Noua lege a arendei, în forma actuală, reprezintă un pericol major pentru aceste drepturi și necesită o reacție fermă din partea tuturor celor afectați.

2 octombrie 2023

Biroul de Conducere al PNȚ Maniu-Mihalache

Mircea Taloș – președinte executiv al PNȚ Maniu-Mihalache

Valerian Stan – secretar general al PNȚ Maniu-Mihalache

Liviu Petrina – președintele Senatului PNȚ Maniu-Mihalache