Conform publicației Ziaristii.com, două studii sociologice efectuate în acest an, pe ambele maluri ale Prutului, arată că atât cetățenii României, cât și cei ai Republicii Moldova ar vota, în majoritate, pentru unirea celor două țări românești, despărțite brutal de URSS în iunie 1940 (pentru un an) și, apoi, în 1944-1945, pe fondul ultimului an al celui de-al Doilea Război Mondial.

Un sondaj INSCOP realizat în perioada 14-21 aprilie arată că ponderea românilor unioniști a crescut la peste 70%. Doar 21,4% s-ar împotrivi unirii cu Republica Moldova.

Cu aproape două luni în urmă, un studiu efectuat în Republica Moldova a consemnat o premieră post-sovietică: între 53% și 58% dintre basarabeni sunt favorabili unirii cu România!

Ambele trenduri sunt crescătoare, ceea ce aduce presupunerea realistă că politicienii din cele două țări vor lua în calcul, într-un orizont de timp rezonabil, reunificarea după care tânjim de peste 80 de ani.

Sondaj INSCOP: 71,9% ar vota ”Da”

Întrebați, în cadrul unui sondaj realizat de INSCOP Research, cum ar vota la un eventual referendum privind unirea cu Republica Moldova, românii au răaspuns astfel:

• 71,9% ar vota ”Da”
• 21,4% ar vota ”Nu”
• 2,1% nu s-au hotărât încă
• 3,2% nu ar merge la vot
• 1,4% nu ştiu / nu răspund.

Pe categorii politice și de gen, simpatizanții USR şi, respectiv, bărbaţii ar vota într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei pentru unirea cu Republica Moldova.

Când s-ar putea face unirea?

Românii consideră că unirea Republicii Moldova cu România se va realiza:

• 8,4% – în următorii 3 ani
• 13,3% – în următorii 5 ani
• 29,3% – în următorii 10 ani sau mai mult
• 34,7% – niciodată
• 13,7% – nu ştiu
• 0,6% – nu răspund.

Categoriile care cred în procente mai mari decât media că unirea Republicii Moldova cu România se va realiza în următorii 10 ani sau mai mult:

• votanţii PNL şi ai USR
• bărbaţii
• persoanele între 30 şi 44 de ani
• cei cu educaţie superioară
• locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare.

Categoriile care cred într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei că unirea dintre Republica Moldova şi România nu se va realiza niciodată:

• votanţii AUR
• femeile
• persoanele între 45 şi 59 de ani
• angajaţii la stat.

Remus Ştefureac, director INSCOP Research: ”Tema unirii Republicii Moldova cu România pare să fi depăşit zona nostalgiei istorice şi să se fi transformat într-un reper identitar larg acceptat în societatea românească. Pentru majoritatea românilor, relaţia cu Republica Moldova nu mai este percepută strict în termeni diplomatici sau geopolitici, ci ca o relaţie între comunităţi considerate parte a aceluiaşi spaţiu cultural şi istoric. Pe de altă parte, datele arată şi existenţa unui realism pronunţat: românii susţin ideea unirii, dar nu cred că aceasta se poate produce rapid. Diferenţa dintre sprijinul emoţional şi percepţia asupra fezabilităţii politice sugerează că unirea funcţionează astăzi mai degrabă ca un orizont de aspiraţie naţională, decât ca un obiectiv politic imediat. În acelaşi timp, susţinerea unirii începe să fie redefinită nu doar prin argumente exclusiv istorice, ci tot mai mult prin argumente de securitate, apartenenţă europeană şi stabilitate regională. Astfel, unirea nu mai apare doar ca o recuperare a trecutului, ci şi ca o posibilă soluţie strategică pentru viitor. Această schimbare de paradigmă poate creşte relevanţa politică a temei în anii următori”.

Datele cercetării „Percepţia românilor cu privire la Republica Moldova” au fost culese în perioada 14-21 aprilie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, aleator, fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.

Pe 25 martie 2026, la agenția de presă IPN, a avut loc prezentarea rezultatelor studiului sociologic cu genericul ”Unirea cu România, identitatea națională și preferințele politice ale cetățenilor din Republica Moldova”, organizat de Iulian Gramațki, cercetător socio-economic și doctor în economie la Universitatea din Frankfurt pe Main, în parteneriat cu compania de cercetări sociologice ATEȘ Research Group.

Rezultatele sunt spectaculoase: pentru prima dată după prăbușirea Uniunii Sovietice (1991), curentul unionist devine majoritar în Republica Moldova. Astfel, populația Republicii Moldova ar vota cu 53-58% unirea cu România! Iar tabăra unioniștilor este în continuă creștere.