Aniversarea culturii române a fost și va rămâne mereu un memento al marilor realizări ale întregii acestei culturi, în literatură, în artele plastice, în muzică. Iar numele sunt multe și mari: Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Lucian Blaga,  Liviu Rebreanu, Mircea Eliade, Constantin Noica, Constantin Brâncuși, George Enescu, Mihail Jora, Sergiu Celibidache și mulți, mulți alții.

Aniversăm și cinstim cultura română de ziua lui Mihai Eminescu pentru că el este apogeul ei, ”omul deplin al culturii românești”, cum îl numea Constantin Noica, adăugând: ”Cu numele lui magic deschidem toate porțile spiritului. Dar nu e vorba de operele lui Eminescu, de cultura lui, de proiectele lui, de variantele lui, de comorile plutonice reținute sau sistemele de filozofie posibile, e vorba de tot; de spectacolul acesta extraordinar pe care ți-l dă o conștiință de cultură deschisă către tot”.

Iar Lucian Blaga scria în ”Spațiul mioritic” despre ”Ideea Eminescu”: ”Ea este pentru noi, pentru neamul nostru, o idee-forță. Nu știu în ce măsură izbutim să o facem să devină idee-forță. Pentru creșterea noastră intelectuală, pentru devenirea noastră spirituală, este o idee esențială”.

Fie ca actuala generație a culturii române și cele care vor veni să ducă mai departe tezaurul neprețuit al numelor multe și mari cu care Dumnezeu a binecuvântat cultura noastră!

15 ianuarie 2024

Biroul de presă al PNȚMM

Ziua Culturii Naționale

Cultura rămâne, de departe, elementul hotărâtor care califică un popor, îl omologhează ca statut de respect și valoare într-o ierarhie axiologică a unei lumi civilizate.

România are obligația imperativă să identifice corect și să promoveze ferm ceea ce Constantin Noica numea “cultura de performanță”.

Este necesar ca în politicile naționale, strategiile pentru consolidarea performaței culturale să aibă prioritate. Sigur, asta presupune costuri, dar și onestitate, calificare și inteligență în a calibra susținerea diverselor obiective. Acest lucru impune participarea responsabilă a elitei intelectuale în construirea și realizarea proiectelor de înaltă ținută academică, putând îmbunătăți imaginea europeană a României.

Și trebuie rațiune, profesionalism, devotement, pentru că trebuie lucrat pe o “cultură provincială”, cum zicea Mircea Eliade.

Astăzi, aniversarea culturii nu trebuie redusă doar la omagierea Poetului Național. Fiind Ziua Culturii Naționale, trebuie inventariate marile realizări ale întregii culturi românești, literatura, arta plastică, arta muzicală.

Noi putem evoca valori omologate internațional: Premiul Nobel (Hertha Müller), Premiul Goncourt (Vintilă Horia) – membru (singurul român) al Academiei Franceze (Eugen Ionescu).

Nu trebuie să ne sfiim, perdant, să amintim de Lucian Blaga, Ștefan Augustin Doinaș, Mircea Vulcănescu, Gheorge Brătianu, Mircea Eliade, Constantin Noica, Monica Lovinescu, Constantin Brâncuși, George Enescu, Mihail Jora, Pascal Bentoiu, Sergiu Celibidache și încă mulți alții.

Cultura redusă doar la Marele Eminescu ar spune prea puțin despre spiritualitatea românească.

Judecățile valorilor culturale nu trebuie amendate de criterii politice, etnice, de subiectivisme de tot soiul, invidii și răutățile patologice.

România are potențialul intelectual de a-și remodela și promova o statură culturală – și științifică, aș adăuga – care s-o așeze merituos pe un loc reprezentativ în civilizația mondială. Îi trebuie doar înțelepciune și muncă stăruitoare pentru o lucrare absolut necesară pentru viitorul poporului român.

PNȚMM este gata ca, în măsura posibilităților sale, să contribuie la realizarea acestui deziderat.

15 ianuarie 2024

Andrei Dimitriu – coordonator Departament Cultură, culte și identitate națională al PNȚMM

Un european din Ipotești

Gramatica imaginarului atemporal și sintaxa marginalului, trecănd prin epuizarea din formele existenței, ca bipolaritate uneori, care transformă, prin experierea suferinței livrești, a travaliului intens, cu sensuri mute, sintagma de viată și livresc, până la vecinătatea cu thanatosul, trecând prin metamorfoza din satul normal în satul global, al clubului genialilor, atât de diferiți, atât de conservatori, atât de reformatori…

Imaginea lui Mihai Eminescu poate fi, afirma Iulian Costache, „negociată” în funcție de o epocă sau alta, de un lector sau altul, mai mult sau mai puțin inocent, mai mult sau mai puțin profesionist… Una cunoscută este aceea propusă de George Călinescu, care, definind literatura, componentă a canonului cultural romănesc, ca fiind „cea mai clară hartă a poporului romăn”, afirma: „Eminescu în Bucovina, Hașdeu în Basarabia, Bolintineanu în Macedonia, Slavici la granița de vest, Coșbuc și Rebreanu în preajma Năsăudului, Maiorescu și Coșbuc pe lângă Oltul ardelean sunt eternii păzitori ai solului veșnic”.

Imaginarul colectiv românesc poziționează două nume, Mihai Eminescu – I. L. Caragiale, ca eroi ai culturii naționale, ba mai mult, îi desemnează drept actanții care eroizează neamul românesc.

Marin Sorescu a scris un text, foarte cunoscut, “Trebuia să poarte un nume”, marele poet devenind simbol eponim, actant civilizator, „expresia integrală a sufletului românesc” (Nicolae Iorga), ”omul deplin al culturii române” (Constantin Noica)…

Excelentul poet Cristian Popescu (lucid și cumva, altfel, științific, interpretat de Gabriela Gheorghișor)  va răspunde prin poemul de antologie a mentalului românesc: „Trebuia să poarte un nume”, despre Caragiale. Aș zice genial de hermeneutic resetat, I. L. Caragiale… Cuplul celor doi devine astfel ceea ce se poate numi, în teoriile comunicării, un brand…

Un pașaport pentru Schengen-ul cultural, un european… cu cetățenie națională, de la Ipotești, un „european din Ipotești”, cum îl citează Iulian Costache… un european care cânta Himalaya, precum face cantabili plopii fără soț, cum cerând respectarea legilor îl premerge pe Dumitru Drăghicescu, cel care definea conceptele Uniunii Europene, pentru prima dată, care nu știa că exista Rimbaud, fiindcă era atemporal… Și o structuralitate care va planta rădăcinile unui om politic însetat de cultură și sacrificiu, bucuros de cât ne-a lovit destinul, Iuliu Maniu… Tot un brand românesc, în clubul zeilor, consevatori și de avangardă, naționali și așa, universali, există și ființează Constantin Brâncuși, Petru Creția, Constantin Noica, Alexandru Dragomir…

15 ianuarie 2024

Prof. univ. dr. Ion Predescu – prim-vicepreședinte al PNȚMM