Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache salută România de Est la 32 de ani de la Declarația de independență față de “Imperiul Răului” de la Răsărit!

Atunci, pe 27 august 1991, niște români curajoși, care încă mai purtau în buzunare acte de identitate sovietice (pecetea impusă de ocupantul rus), au proclamat ruperea Republicii Moldova de URSS și fondarea celei de-a doua Românii, gândită ca un pas intermediar spre obiectivul istoric final: reunirea celor două Românii într-una singură, astfel încât România de Vest și România de Est să devină, simplu și firesc, România.

În Declarația de independență a Republicii Moldova, proclamată de Parlamentul de la Chișinău pe 27 august 1991, se menționează: “Republica Moldova este un stat suveran, independent și democratic, liber să-și stabilească prezentul și viitorul, fără niciun amestec din afară, în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”.

În textul Declarației de independență, Parlamentul de la Chișinău cerea “Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste să înceapă negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind încetarea stării ilegale de ocupaţie a acesteia şi să retragă trupele sovietice de pe teritoriul naţional al Republicii Moldova”.

Ulterior, Moscova a promis solemn că-și va retrage trupele de ocupație din Transnistria, dar – ca în aproape toate situațiile cu încărcătură istorică – nu și-a respectat angajamentul. Trupele rusești se află și în prezent în Transnistria, încălcând independența Republicii Moldova.

Declarația de independență invoca “trecutul milenar al poporului nostru şi statalitatea sa neîntreruptă în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale”, considerând “actele de dezmembrare a teritoriului naţional de la 1775 şi 1812 ca fiind în contradicţie cu dreptul istoric şi de neam şi cu statutul juridic al Ţării Moldovei, acte infirmate de întreaga evoluţie a istoriei şi de voinţa liber exprimată a populaţiei Basarabiei şi Bucovinei”.

A doua zi, pe 28 august 1991, Parlamentul României, prin Birourile Permanente ale Senatului și Camerei Deputaților, a adoptat o Declarație în legătură cu proclamarea independenței Republicii Moldova.

Întrunite în şedinţă comună extraordinară, cele două Camere ale Parlamentului de la București “au luat act cu deosebită satisfacție de hotărârea istorică a Parlamentului de la Chişinău, din ziua de 27 august 1991, prin care a proclamat independența Republicii Moldova”.

Declarația menționa cu fermitate: “Proclamarea independenței Moldovei încununează anii îndelungați şi grei de luptă a fraţilor noștri moldoveni pentru apărarea identităţii naţionale, a limbii şi culturii lor româneşti, pentru înlăturarea vicisitudinilor la care au fost supuşi în timpul dominației țariste şi al regimului totalitar comunist, impus în urma aplicării prevederilor Pactului Ribbentrop-Molotov din august 1939, act pe care Parlamentul României l-a declarat ab initio nul şi neavenit. Ea apare, totodată, ca o firească şi necesară restaurare istorică, o împlinire a unei legitimități fondată pe dreptul popoarelor la autodeterminare, pe principiile şi normele dreptului internațional”.

Un paragraf-cheie al Declarației este cel care precizează: “Suntem convinși că, în noile condiţii create de declararea independenței, se deschid perspective favorabile dezvoltării colaborării şi legăturilor multiple dintre cele două state vecine, ce descind din triunchiul unic al poporului român, așa cum acesta s-a format istoricește”.

Așadar, ambele documente istorice emise în august 1991, la Chișinău și la București, vorbesc despre populația Republicii Moldova ca fiind parte a poporului român!

Recunoașterea de către București a “R. Moldova” s-a făcut cu precizarea expresă că e vorba de “un al doilea stat românesc, creat pe un teritoriu al României, anexat prin forță de Rusia” și s-a precizat, ca o condiție a recunoașterii, că “independența R. Moldova constituie un prim pas spre eliminarea până la capăt, pe cale pașnică, a consecințelor Pactului Ribbentrop-Molotov, îndreptat împotriva drepturilor și intereselor poporului român“.

Acum, la aniversarea a 32 de ani de la acele evenimente istorice, PNȚ Maniu-Mihalache – fidel principiului său istoric că nu poate exista politică fără morală și nici democrație fără dreptate socială – solicită respectuos și fratern Parlamentului de la Chișinău și doamnei președinte Maia Sandu să ia în considerare propunerea noastră mai veche de a schimba numele Republicii Moldova în România de Est, pentru a marca și mai pregnant, în fața opiniei publice internaționale, unicitatea poporului român de pe ambele maluri ale râului Prut. Ar fi un nou pas, natural și firesc, spre obiectivul natural al reunificării celor două Românii, așa cum în 1989-1990 s-a realizat reunificarea celor două Germanii.

Dumnezeu să ne ajute să înfăptuim și acest act de dreptate istorică!

27.87.2023

Biroul de Conducere al PNȚ Maniu-Mihalache

Mircea TALOȘ – președinte executiv al PNȚMM

Valerian STAN – secretar general al PNȚMM

Liviu PETRINA – președintele Senatului PNȚMM