Adoptarea de către Comisia Europeană a Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în septembrie 2021, a constituit (și încă constituie) premisa soluționării acestui dosar mai mult decât problematic.

Punctul nostru de vedere este că materializarea acestei intenții va depinde exclusiv de consecvența cu care Comisia Europeană va încuraja Guvernul să transpună în practică jalonul Comisiei din PNNR având ca obiectiv deplin justificat desființarea pensiilor speciale, precum și recomandările repetate ale Băncii Mondiale de desființare a acestor pensii în sensul instituirii principiului contributivității.

Pensiile speciale au fost introduse în România în principal de către cele două partide care și astăzi formează majoritatea guvernamentală: PSD și PNL. În plată există în prezent mai mult de 200.000 de pensionari „speciali”, mulți dintre ei încasând lunar sume care nu doar că nu au legătură cu principiul contributivității, dar care, prin cifrele lor scandaloase, sfidează marea majoritate a celorlalte categorii de pensionari.

Ne referim la foștii angajați “speciali” din magistratură, din Curtea Constituțională, din Armată, din Ministerul de Interne, din serviciile de informații (în special din fosta Securitate comunistă), din Parlament, din primării, din diplomație etc.

La nivelul Armatei, al Ministerului de Interne și al serviciilor de informații există chiar reglementări interne clasificate pentru calculul cuantumului pensiilor, prin care categorii întregi de „pensionari speciali” – “speciali privilegiați” – beneficiază de pensii incomparabil și nejustificat mai mari decât ceilalți pensionari (care, spre deosebire de privilegiați, nici nu au avut acces la reglementările prin care le-au fost stabilite pensiile).

În legătură cu aceste categorii de pensii, politicienii au avut mereu și încă au un interes direct dublu. Primul – chiar pensiile lor viitoare; celălalt – fidelizarea unui electorat substanțial din punct de vedere numeric (pensionarii în cauză, respectiv membrii familiilor lor).

În România, dezbaterea publică pe aceste teme a fost amplificată ulterior adoptării PNRR, iar astăzi se resimte o frustrare în creștere, chiar o stare de tensiune socială (se află în curs greva generală din Educație și se prefigurează o alta în Sănătate), tensiune generată pe de o parte de inechitățile sociale la care ne-am referit, iar pe de altă parte de evidenta opoziție a politicienilor la reformele care nu mai trebuie amânate. Încăpățânarea guvernanților poate avea consecințe financiare catastrofale pentru cetățeni, din cauza ignorării angajamentelor asumate prin PNRR. Inechități suplimentare, frustrante și ele în mare măsură, există în România și în ceea ce privește vârsta de pensionare diferită, privilegiată, a aproape acelorași categorii de „speciali”, precum și cumulul pensiilor speciale cu niște salarii speciale și ele, în sistemul bugetar.

Declarațiile de ultimă oră ale reprezentanților Guvernului român, care au amânat sistematic rezolvarea acestor probleme cu un întreg arsenal de pertractări și tertipuri, nu indică nici în ceasul al doisprezecelea voința politică necesară.

După aproape doi ani de la adoptarea PNRR, în cursul zilei de ieri (22 mai 2023), ministrul PSD al Muncii, într-un larg și emfatic expozeu despre cum va atinge Guvernul “jaloanele PNRR” de comun acord cu Comisia Europeană, a susținut public, stupefiant, că “noi trebuie să căutăm acele soluţii încât nici să nu bulversăm sistemele, nici să nu afectăm sistemele din punct de vedere al independenţei”, conchizând că – nota bene – “legislativ, nicio pensie din România nu este pensie specială”!

Stimată Doamnă Președintă,

Vă adresăm respectuoasa solicitare de a interveni stăruitor pentru ca Guvernul român să facă cel puțin în ceasul al doisprezecelea ce se cere a fi făcut. Cetățenii români vor vedea în atitudinea dumneavoastră și a Comisiei Europene un act care îndeamnă la o conduită responsabilă, de respect din partea Guvernului lor pentru obligațiile asumate în cadrul Uniunii Europene – premisă obligatorie pentru ca la rândul său UE să continue asistența financiară la care s-a angajat către o societate rațională și echitabilă din punct de vedere al cheltuirii banilor publici.

23 mai 2023

Biroul de Conducere al PNȚ Maniu-Mihalache

Mircea Taloș – președinte executiv al PNȚ Maniu-Mihalache

Valerian Stan – secretar general al PNȚ Maniu-Mihalache

Liviu Petrina – președintele Senatului PNȚ Maniu-Mihalache