Două propuneri venite de la Domnul Vasile LUPU, lider PNȚCD, simpatizant al Noului PNȚCD.

          A. Cerem desființarea Curții Constituționale !

          Stânga din România se fortifică pe zi ce trece. Înființează noi posturi de televiziune, atrage personalități influente, exploatează la maxim greșelile guvernării, ce din păcate nu lipsesc. Însă cele mai mari piedici și lovituri vin de la Curtea Constituțională, angajată  de partea Stângii.

          Curtea Constituțională din România a fost înființată după modelul Consiliului Constituțional Francez. Numai că, după primul mandat, când s-a păstrat o oarecare decență în numirea judecătorilor, s-a trecut la un control strict politic, prin judecători proveniți din politicieni, și nu de cea mai bună calitate. În perioada interbelică, România a avut un control al constituționalității legii jurisdicțional exercitat de Înalta Curte de Casație și Justiție (vezi Constituția din 1923). Este controlul susținut și de PNȚCD la redactarea Constituției din 1991. Acesta este și sistemul din SUA, care rezistă de 200 de ani.

          Desființarea Curții Constituționale presupune modificarea Constituției în vigoare, o majoritate de 2/3 în parlament și un referendum național. Dar inițiativa poate porni de la ¼ din numărul deputaților sau al senatorilor, la îndemâna PNL și a aliaților. E foarte posibil ca PSD-ul să nu voteze desființarea, dar așa s-ar lămuri mulți români, încă nedumeriți, asupra caracterului retrograd al acestui partid.

          Mult ar cântări și sfidarea românilor de către judecătorii Curții Constituționale prin veniturile care și le-au tras. Oricum, s-ar ști de unde vine această calamitate. În concluzie, chiar dacă inițiativa nu are sorți imediat de izbândă, merită promovată, va aduce beneficii Țării.

          B. Soluții pentru Agricultură

          Foarte important pentru România ar fi de atras tineri în agricultură, care să repopuleze satele și, cel mai sănătos, să crească copii în acest mediu, să refacă legătura țăranului cu ogorul. După ce retrocedarea terenurilor s-a făcut în bătaie de joc, ne mai lăsând nici o șansă proprietarilor tradiționali să facă agricultură, ar fi și timpul ca cei plecați de la țară să fie atrași din nou la lucru pământului.                 

          După Revoluție, s-ar fi putut revigora legătura țăranului cu  pământul. La acea vreme, supraviețuiseră destui țărani care să o refacă. În mod deliberat, stânga a distrus această legătura, cu consecințele cunoscute.

          Sursele de teren pot fi ușor identificate, și nu cu o cheltuială prea  mare. Mai întâi, ar fi terenul în administrarea ADS, concesionat pe nimic clientelei politice. Apoi, statul, pe un program sprijinit cu bani europeni, ar putea cumpăra terenurile sfărâmițate, care nu mai pot fi lucrate de populația îmbătrânită de la sate. Într-un calcul simplu, țăranii care după Revoluție aveau 60 de ani, acum supraviețuitorii au 90. S-ar putea, astfel, constitui, după modelul agriculturii din Occident, loturi de 20 până la 50 ha cât ar fi necesar unor ferme viabile. De reținut, că tineri care au lucrat în Occident ar veni și cu rezerve bănești, dar, mai ales, cu utilaje agricole. S-ar constitui ferme model, care s-ar înmulți în scurt timp. Pe lângă aspectul economic, avantajul cel mai mare ar fi creșterea copiilor într-un mediu sănătos și mulți dintre ei ar rămâne legați de pământ pe viață.

Dr. Vasile LUPU

Iași, 29 Iunie 2021

Tags:

Lasă un comentariu