-
-
Program de lucru: Luni - Vineri: 09.00-18.00
Program de lucru: Luni - Vineri: 09:00-18:00
Program: Luni-Vineri: 09:00-18:00
Președintele României a promulgat Legea prin care se instituie ziua de 16 August ca „Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor”.
Rolul acestei zile este de a informa publicul, în special tinerii, despre însemnătatea creștinismului în istoria României și despre natura și amploarea persecuției creștine, care continuă și în prezent.
Inițiatorul Legii – Domnul Daniel Gheorghe din PNL – își exprimă speranța că Legea va încuraja creștinii să-și apere dreptul de a-și practica credința fără frică sau obstrucție.
În 16 August, vor avea loc diverse manifestări publice „în semn de conștientizare de către cetățenii români a violențelor și persecuțiilor la care au fost și sunt supuși și astăzi creștinii în lume”.
Vor fi iluminate în roșu, între orele 20:00 și 24:00 mai multe clădiri: Parlamentul României, Guvernul României, sediile autorităților publice centrale și locale, Arcul de Triumf din București și Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia.
***
Poetul și Omul Politic Ioan Alexandru avea un cult aparte pentru Brâncoveni.
În 1988, m-am învrednicit să public în Revista Comisiei Naționale Române pentru UNESCO (Anul XXX, Nr. 3-Toamna, p. 65-68) -unde lucram după eliminarea din Diplomație- Imnul lui Constantin Brâncoveanu, creat de Ioan Alexandru.
În vremea aceea de ateism oficial, publicarea unui Poem în care primul vers spunea Nu-i Patrie acolo unde nu e schit cerea o anumită abilitate și curaj.
Încă patru versuri din Imn: ,,Sece carnea mea de pe pământ/ Putrezească sufletul în mine/ De voi rușina credința ta/ Brâncovene Frate Constantine…”.
Iată cuvintele cu care introduceam publicarea Imnului:
„Domnitor făuritor de epocă în istoria românilor și a Europei, Constantin Brâncoveanu, s-a urcat pe tronul Țării Românești acum 300 de ani. O domnie plină de realizări în păstrarea independenței și în progresul social-economic, o epocă de întemeiere și înflorire în cultură.
Constantin Brâncoveanu – simbol etern al rezistenței ființei românești în fața vicisitudinilor, om al sacrificiilor senine pentru păstrarea integrității ființei naționale și credinței strămoșești. Eroul jertfei supreme pe altarul Patriei.
A ales moartea, pentru sine și pentru feciorii săi, refuzând neguțătorirea suveranității poporului românesc.
Iorga: „…Cumplita hotărâre a asasinării în piața publică, subt ochii unui sultan degenerat, a unei întregi dinastii domnești…
Omorul fu săvârșit, în prezența și a reprezentanților creștinătății apusene, care nu refuzaseră invitația, în chiar ziua de Sfânta Marie Mare (15 august, stil vechi) a acestui fatal an 1714. Sângerară înaintea căruntului părinte, cu trupul frânt de chinuri, toți fiii: Constantin, Ștefan, Radu, până la copilandrul Matei, care singur se cutremură înaintea toporului și trebui sprijinit de tatăl însuși, pentru ca, împăcat cu gândul jertfei sale de creștin, acesta să-și puie și el capul bătrân pe trunchiul stropit cu atâta sânge al odraslelor sale iubite. Lumea nu mai văzuse o asemenea neomenie.”
Reproducem aici, în semn de aniversare, Imnul lui Constantin Brâncoveanu al poetului contemporan Ioan Alexandru (după volumul Imnele Moldovei, 1980).”
Liviu PETRINA
Radu Constantin Cioboată
Nu pot înțelege cum este posibil ca după 30 de ani de la Revoluție să nu se cunoască vinovății în urma unor procese, să nu se cunoască vinovății după mineriade, să nu se cunoască vinovății de la Colectiv și în ultimul rând cei din 10 august!
Acest Stat Romania, se poate numi Stat de drept?