De peste un an, activitatea Direcției Naționale Anticorupție pare să nu mai intereseze pe nimeni.

După revocarea Laurei Codruța Kövesi , timp de mai mult de un an, DNA a avut, și are și la această dată, o conducere interimară. La începutul acestui an, procurorul șef interimar a prezentat bilanțul pe 2018, cu rezultate sugerând o prăbușire a activității (un exemplu: numai 196 de rechizitorii față de 381 în anul 2017).  De la ședința prezentării bilanțului au lipsit numele grele ale anilor trecuți: președintele României, președinta instanței supreme și toate celelalte. Cu rare excepții , presa a procedat asemănător.

Timp de câteva luni declanșarea procedurii de numire a unei noi conduceri a adus cu ea controverse furtunoase, implicând partidele politice, Guvernul, Președintele și Ministerul Justiției. Apoi furtuna s-a potolit treptat, după care problema a fost uitată, lucrurile rămânând într-un provizorat  ce pare să convină de minune tuturor – pentru ca astăzi impresia să fie că am asistat la o stratagemă pusă inteligent la punct de toți actorii implicați. Zilele acestea, pagina de internet a instituției e mai inactivă ca oricând, iar viitorul pare să nu sune nici el bine.

Până când? Nimeni nu poate ști. Sigura certitudine – pe care am enunțat-o ca atare în urmă cu un an la B1Tv (reușind să prezic atunci și tot ce s-a întâmplat ulterior) – este aceasta: România continuă să aibă o problemă serioasă cu corupția ; nu-și poate permite să desființeze sau să slăbească instituțiile anti-corupție. Dimpotrivă, este nevoie ca acestea să fie consolidate și recredibilizate . 

Ca partid ce n-a fost implicat în actul guvernării, și care,  deci, 
nu are nici răspunderi pentru ceea ce s-a întâmplat la acest nivel după 1990, Partidul Corectei Guvernări are legitimitatea și vocația programatică
de a cere răspicat instituțiilor Statului să acționeze în consecință.

Valerian Stan
27 August 2019