Cum atacă dictaturile lumea liberă?

În România de azi, mulți oameni privesc problema drogurilor ca pe o chestiune locală și obișnuită: tineri care se pierd pe străzi, bande care fac legea în anumite cartiere, supradoze care umplu spitalele. Terorismul pare ceva îndepărtat, care se întâmplă doar în alte țări. Dar aceste două fenomene nu sunt separate. Ele fac parte dintr-un război hibrid, lent și ieftin, folosit de regimuri dictatoriale – în primul rând Iranul și Rusia – pentru a slăbi Europa și lumea liberă fără să fie nevoie de invazie militară.

De ce fac asta? Pentru că succesul democrațiilor occidentale reprezintă un pericol uriaș pentru ele. Libertatea, prosperitatea, siguranța și dreptul de a-ți alege viitorul sunt un model de viață extrem de atractiv. Cetățenii din țări autoritare văd ce înseamnă să trăiești fără frică permanentă, să-ți crești copiii într-un mediu stabil, să protestezi fără să riști închisoarea. De aceea ies în stradă și cer integrare în Uniunea Europeană, cer schimbare, cer libertate. Dictaturile știu că, dacă propriii lor oameni văd un model mai bun, regimul lor devine fragil. De aceea încearcă să ne facă pe noi să arătăm mai puțin atractivi: mai nesiguri, mai divizați, mai obosiți.

Iranul joacă rolul principal în această strategie. Potrivit rapoartelor oficiale americane, Teheranul este mare sponsor de stat al terorismului din lume. Prin Gardienii Revoluției trimite sute de milioane de dolari anual către Hezbollah, Hamas și alte grupări armate. O parte importantă din acești bani vine din traficul de droguri. Hezbollah controlează rețele mari de cocaină în America Latină, în special în Venezuela și în zona de graniță dintre Argentina, Brazilia și Paraguay. În paralel, în Siria lui Assad s-a dezvoltat o adevărată industrie de captagon – o pastilă amfetaminică care transforma luptătorii în mașini de ucis fără oboseală. Când Assad a căzut în decembrie 2024, fabricile mari au fost închise, dar rețelele mici continuă să producă și să vândă. O parte din aceste substanțe ajung pe ruta balcanică și intră în România.

Rusia folosește metode similare, dar mai ascunse. Deși nu apare oficial pe lista americană a sponsorilor de terorism, Parlamentul European a calificat-o drept stat sponsor al terorismului încă din 2022, din cauza crimelor de război din Ucraina. Moscova organizează sabotaje în Europa – explozii, vandalisme, incitare la ură rasială sau religioasă – iar numărul acestor incidente s-a triplat în ultimii ani. Cel mai cunoscut instrument a fost Grupul Wagner, mercenarii lui Evgheni Prigojin, care au comis atrocități în Africa și Ucraina. După rebeliunea eșuată din 2023 și moartea suspectă a lui Prigojin, Wagner a fost preluat de statul rus și redenumit Africa Corps. Astăzi, foști wagneriști protejează junte militare în țări precum Mali, Burkina Faso sau Republica Centrafricană, în schimbul accesului la aur și uraniu, slăbind astfel influența europeană pe continentul african.

În același timp, consumul de droguri în România a explodat. Potrivit Agenției Naționale Antidrog, în 2024 peste 12% dintre români au încercat cel puțin o dată un drog ilicit – un procent mult mai mare decât acum 15 ani. La tineri situația este și mai gravă. DIICOT raportează că în 2025 peste trei sferturi din dosarele sale au vizat infracțiuni legate de droguri, cu o creștere de 27% față de anul anterior. Fiecare gram vândut pe o stradă din București, Cluj sau Timișoara contribuie, indirect, la banii care ajung la grupări teroriste sau la rețele sponsorizate de state.

Această vulnerabilitate nu este nouă în spațiul românesc. Chiar și în regimul Ceaușescu, Securitatea (prin Direcția de Informații Externe) a fost implicată în operațiuni de contrabandă internațională pentru a obține valută forte. Documente din arhivele CNSAS și mărturii ale unor generali (cum ar fi Mihai Pacepa) arată că flota de TIR-uri românești era folosită pentru transporturi ilegale – inclusiv țigări și, conform unor surse, droguri – în colaborare cu rețele bulgare și italiene. Scopul era să umple conturi secrete controlate de regim. Aceste metode au creat infrastructuri care, după 1989, au fost preluate parțial de rețele criminale post-comuniste. Lecția rămâne valabilă: statele autoritare au folosit și folosesc crima organizată ca armă economică și de destabilizare.

De ce reușește această strategie? Pentru că suntem vulnerabili tocmai prin ceea ce ne face puternici: o piață bogată care poate plăti prețuri mari pentru droguri, frontiere deschise, sisteme financiare complicate și legi care uneori protejează infractorul mai mult decât victima. Dictaturile nu trebuie să ne atace cu armate. Ajunge să ne facă dependenți, speriați și dezbinați.

Soluția nu poate veni doar de la poliție. Avem nevoie de voință politică fermă: frontiere mai bine păzite, sancțiuni dure asupra țărilor care finanțează aceste rețele, combatere serioasă a rutelor de trafic și eforturi reale de reducere a cererii prin educație și prevenție în școli și comunități.

Altfel, siguranța și libertățile de care ne bucurăm – dreptul la o viață liniștită, la mișcare liberă, la un viitor bun pentru copii – vor fi tot mai amenințate. Acest război nu se dă pe câmpuri de luptă îndepărtate. Se dă în cartierele noastre, în mințile tinerilor noștri și în buzunarele noastre. Apărarea Europei și a modului nostru de viață începe acasă. E timpul să înțelegem asta.

Bibliografie

Iran – sponsor principal al terorismului și finanțare prin droguri: – https://www.state.gov/state-sponsors-of-terrorism și Country Reports on Terrorism – https://www.state.gov/country-reports-on-terrorism

Captagon, Siria și rețelele post-Assad: UNODC, „Illicit ‘captagon’ manufacturing disrupted following regime change in Syria” (22 decembrie 2025) https://www.unodc.org/unodc/en/press/releases/2025/December/illicit-captagon-manufacturing-disrupted-following-regime-change-in-syria–says-new-unodc-research-brief.html și World Drug Report 2025 – https://www.unodc.org/unodc/data-and-analysis/world-drug-report-2025.html

Rusia ca stat sponsor al terorismului: Parlamentul European, Rezoluție din 23 noiembrie 2022 – https://www.europarl.europa.eu/news/en/press-room/20221118IPR55707/european-parliament-declares-russia-to-be-a-state-sponsor-of-terrorismTraficul de droguri ca amenințare strategică în Europa: Europol, EU Serious and Organised Crime Threat Assessment (EU-SOCTA) 2025 – https://www.europol.europa.eu/cms/sites/default/files/documents/EU-SOCTA-2025.pdf

Statistici consum și infracționalitate droguri în România: Agenția Națională Antidrog, Raportul Național privind situația drogurilor 2024 – https://ana.gov.ro/wp-content/uploads/2025/02/RN_2024.pdf și DIICOT, Raport de activitate 2025 – https://www.diicot.ro/mass-media/6108-prezentarea-raportului-de-activitate-d-i-i-c-o-t-pentru-anul-2025

Implicarea Securității lui Ceaușescu în contrabandă internațională (inclusiv infrastructura folosită pentru droguri): Documente CNSAS (dosarul „Afacerea Mediaș” privind ICE Dunărea și AVS) și mărturii de arhivă confirmate în rapoarte publice ale Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității – disponibile pe cnsas.ro și analizate în publicații oficiale post-1989.