A fost suficient derapajul oribil al unui stat cu nostalgii imperialiste pentru ca Guvernul de la București să ia act de o situație pe care o patrona senin până atunci: industria de apărare produce la sub 40% din capacitate, și în principal pentru export. Faptul constituie inclusiv o neglijare condamnabilă a unui potențial economic foarte important.

PNȚ Maniu-Mihalache consideră indispensabil efortul militar și de orice altă natură al României în susținerea Ucrainei, în războiul pe care aceasta îl poartă împotriva invadatorului de la răsărit. Istoria a arătat deja că aderarea țării noastre la NATO a constituit decizia geo-strategică cea mai importantă după prăbușirea comunismului (iar PNȚCD, condus de Corneliu Coposu, și guvernarea CDR au jucat un rol decisiv incontestabil). În consecință, susținem total acest efort, alături de partenerii din NATO și din Uniunea Europeană, și suntem convinși că investițiile în înzestrarea armatei constituie o investiție directă într-un destin sigur, pașnic și prosper al românilor.

În acest context, cerem, pe o parte, aceeași preocupare constantă pentru cooperarea militară cu partenerii euro-atlantici în vederea înzestrării armatei cu tehnică și aparatură de ultimă generație produsă de statele vestice partenere, cu tradiție mondială de vârf, iar pe de altă parte, o susținere categoric mai substanțială a industriei de apărare autohtone.

Este necesar ca, în cadrul aceleași cooperări (unde există deja un număr de modele de succes), România să-și armonizeze cât mai activ disponibilitățile și nevoile industriei militare proprii cu cele ale partenerilor euro-atlantici. În plus, Guvernul României trebuie să treacă de la o ignorare – vădind incompetență și dezinteres – la valorificarea maximală a sistemului offset, în vederea compensării din partea companiilor care ne vând produsele, astfel încât o parte din componente, din procesele de producție sau din mentenanță să fie realizate în țara noastră.

Atât NATO, cât și Uniunea Europeană au dezvoltat și dezvoltă acorduri care întâmpină oportun nevoile și capabilitățile românești. Un exemplu, din vara anului trecut, a fost invitarea în premieră a unor companii românești la discuțiile liderilor NATO și UE cu reprezentanții firmelor reprezentative în domeniul producției de armament, scopul fiind chiar integrarea fabricilor românești de armament în lanțul de producție NATO.

Un exemplu pozitiv a fost consemnat recent, prin preluarea a 72,5% din acțiunile producătorului român de vehicule militare Automecanica Mediaș de către producătorul german de arme Rheinmetall, aducând în România una dintre marile companii europene din domeniu.

Exemple negative au fost, din păcate, foarte multe, mai ales pe vremea guvernelor pro-ruse sau ultra-corupte din mandatele președintelui Ion Iliescu. Atunci, multe uzine de tehnică militară și de armament au ratat șansa une privatizări sănătoase, prin asocierea cu (sau preluarea de către) companii puternice din Occident, căzând victime ale celebrului și infamului slogan fesenist „Nu ne vindem țara”. Fără infuzia de capital și de tehnologie de înalt nivel de care aveau absolută nevoie, dar și rămase fără piețe de desfacere după desființarea pieței comune comuniste (CAER), aceste uzine au mers direct spre faliment, puține reușind să supraviețuiască. Este principala cauză a faptului că în prezent suntem nevoiți să importăm tehnică militară pe care am fi putut s-o producem în România.

Acum, România trebuie să-și dezvolte capacitatea de producție militară în domeniile în care are acces la tehnologia necesară, atrăgând aici mai mulți producători de talia Rheinmetall. Importurile absolut necesare de avioane de luptă americane pot fi compensate prin exporturi masive de armament și muniție, mai ales către Ucraina în actualul context internațional. Ar fi o dovadă concretă de solidaritate cu vecinul nostru de la nord și est, confruntat cu o cumplită agresiune rusească, dar și o cale de a echilibra balanța import-export în domeniul militar.

15 martie 2024

Biroul de Conducere al PNȚ Maniu-Mihalache
Mircea Taloș – președinte executiv
Valerian Stan – secretar general
Liviu Petrina – președintele Senatului PNȚMM